Eseu: Sfatul unui simplu student: implica-te, investeste in viitorul tau! - everycancounts.ro

,,Every can counts”. Fiecare doza de aluminiu conteaza. Voi expune in acest eseu viziunea mea despre protejarea mediului, despre comportamentul tinerilor din secolul XXI cu privire la constientizarea poluarii, despre voluntariat, gandirea actuala a studentilor. Viziunea este a unui student de la Facultatea de Mecanica din Iasi, implicat in multe activitati de ecologizare si protejare a mediului si cu experienta vasta in acest sens. Voi gandi, voi scrie, voi expune liber, ca de la student la student, licean, scolar sau parinte.
Nu stiu daca ati observat, dar incepand undeva in anii 2000, domeniul protejarii mediului incepea sa se faca simtit. Copil fiind, nu realizam cat de mult dauneaza mediului toate activitatile omenirii pana cand, incet-incet au inceput sa apara ore, cursuri, seminarii, tabere de vara, activitati ecologice, voluntariat si multe altele care aveau ca scop constientizarea poluarii mediului si importanta reciclarii. Receptiv fiind, am participat la multe activitati si am devenit un membru de nadejde pe care se putea baza mediul, manifestandu-mi interesul in acest sens inca de mic. De la micile actiuni de a arunca hartia la gunoi, de a stinge lumina, de a scoate incarcatorul nefolosit din priza si pana la mobilizarea maselor de studenti in vederea ecologizarii caminului in care dormim si a campusului in care locuim, pot spune ca am facut ceva pentru mediul inconjurator.

Am realizat de mic importanta protejarii mediului, asa ca primul sfat il adresez parintilor. Educa-ti copilul ! Nu uita ca el vede un model in tine ! Daca tu arunci cutia de aluminiu orinde apuci, copilul tau va face la fel. Ba mai mult, se va considera un smecher facand asta in fata colegilor de gradinita si scoala si iti va transmite altora proasta educatie dobandita de la tine, parinte! Cei 7 ani de acasa conteaza. Da un exemplu copilului tau. Protejeaza-i viitorul!

Avansand in viata, am ajuns la liceu unde m-am bucurat de nenumarate evenimente de socializare, majoritatea bazandu-se pe protejarea mediului, pentru ca, asa cum spuneam acest de acest domeniul era interesat toata lumea. Bine educat fiind de parinti, am participat la impaduriri, la activitati ecologice in zone circulate, activitati de strangere de electrocasnice uzate pentru a fi reciclate, plantari de copaci la gradinite, constientizari in privinta modului ecologic de a conduce, ora pamantului si altele. Acum, vine concluzia. Pe langa faptul ca m-am simtit implinit ca am facut ceva bun din timpul meu liber, am realizat ca am dat un exemplu, am constientizat ca realitatea este crunta. Prea multi oameni care nu gandesc ca mine, care nu fac curat, ci mizerie. Nu pot schimba lumea. E greu sa schimb lumea, pentru ca nu prin impaduriri si strangeri de gunoaie pot schimba lumea. Lumea ar trebui schimbata incepand cu marile corporatii si importantii oameni care polueaza mediul pentru bani. Am trecut prin aceasta stare de depresie, in care am simtit ca nu pot face nimic si ca e infim efortul meu, dar priveste partea buna! Am dat un exemplu. Toate activitatile au fost mediatizate. La urma urmei, doar din acest motiv sunt si facute, realisti fiind. Ca sa fie laudate, aplaudate si cel mai important, date ca exemplu. Poate ca aparand in poza cu doua manusi galbene si un sac negru, am reusit sa conving subconstientul omului care priveste imaginea in ziar sau on-line ca trebuie sa arunce cutia de aluminiu cand vede un cos de gunoi, chiar daca cosul de gunoi e la doua minute distanta. Sper inca in puterea exemplului. Mai mult de atat, toate aceste activitati nu au fost degeaba. Mi-am facut prieteni, multi prieteni ! Acestia peste ani, m-au ajutat. In loc sa stau la rand la cazier judiciar la politie, la primarie ca sa imi reinnoiesc cartea de identitate sau sper poate si la alte cazuri mai bune, am economisit timp si am fost luat in fata. Aceasta datorita acelei cutii de aluminiu pe care am aruncat-o impreuna la cosul de gunoi. Acea reciclare generala din liceu care ne-a ajutat sa realizam cate avem in comun si sa devenim prieteni. Am protejat mediul, mi-am protejat viitorul, mi-am facut prieteni. Nu putem schimba lumea, dar o putem face mai frumoasa !

In concordanta cu ideea paragrafului anterior, vin cu sfatul de final pentru parinti, dar si elevi de aceasta data. Indruma-ti copilul deja adolescent si constient de ceea ce face la voluntariat. Ia-l din fata calculatorului, a jocului, a facebook-ului si trimite-l afara ! Trimite-l la activitatile extrascolare pentru ca ele, cumulativ, formeaza scoala vietii copilului tau. Acolo da de greu, dar si de echipa care sa il ajute. Acolo invata sa comunice, sa munceasca, sa alerge pentru un scop. Sfatul meu pentru elevi este niciodata sa nu spuna ,,nu”. In liceu vin primele oportunitati de afirmare. Cand auzi ,,cine vrea sa participe la ecologizarea din satul ...”, nu te intereseaza cine merge, unde este, cat dureaza. Tu spune ,,da”. Pentru ca asa devii mai indraznet, iti folosesti timpul pozitiv, protejezi mediul, iti faci prieteni care in viitor vor deveni relatii. Spune da socializarii ! Protejeaza mediul colectiv !
Ramanand la varsta liceului, pot spune ca am fost norocosul caruia i s-au deschis ochii cu privire la curatenia si administratia unui orasel mic. Povestea incepe de la urmarea sfatului precedent, in care am spus ,,da” la provocarea de a participa la concursul ,,Primar pentru o zi”, concursuri care acum au loc in tot mai multe orase. Dupa ce mi-am croit planul de administrare si am fost declarat castigator, a urmat o zi alaturi de viceprimarul care se ocupa cu administrarea micului orasel. Vine intrebarea catre tine, oricine ar citi eseul. Ai idee cata munca este in spatele intretinerii unui oras ? Stii cati oameni sunt mobilizati dimineata la 6 sa faca curat in copou, in parcuri si locuri publice ? Oare cati bani sunt cheltuiti pentru asta? Si daca stai sa te gandesti bine, ei fac asta datorita noua. Pentru ca multi dintre noi nu sunt educati sa arunce cutia de aluminiu la cos, nu stiu cat dureaza sa creasca o floare si o rup, nu stiu sa arunce cojile semintelor intr-o hartie si apoi la gunoi. Am avut ocazia sa vad cum zeci de oameni planteaza flori in copou, cum fac curatenie, cum matura, cum strang cutiile de aluminiu, cum uda florile, cum tund iarba. Iar ei sunt platiti de noi, din impozite. Ei sunt platiti ca sa ne stranga gunoaiele pe care tot noi le aruncam si nu suntem in stare sa le punem in gunoi, sau sa atragem atentia celui de langa noi ca nu face un gest frumos. Poate daca ne-am uita in jur si am avea taria sa atragem atentia si sa educam aproapele nostru, poate numai asa i-am bate obrazul si am mai schimba putin lumea.

Urmatorul sfat face referire la faptul ca, daca ai cutia de aluminiu in mana, nu o strange si nu o arunca la colt de strada. Fii un exemplu. Tine-o in mana pana intalnesti un cos si fa o fapta buna pentru mediu si pentru tine, pentru constiinta ta. Mai mult de atat, ia-ti inima in dinti si bate-i obrazul aproapelui tau pe care il vezi aruncand in plina strada gunoiul. Fii educatorul lui ! Hai sa ne schimbam gandirea, conceptia, constientizarea la nivel global, nu doar local.

Trecem la etapa studentiei. Deja avem in spate o experienta, suntem considerati adulti si oameni maturizati. Realitatea iar, este crunta. Imi vine sa plang. Plang cand vad colegii mei studenti care arunca gunoiul de la geam, care fumeaza si arunca chistoacele oriunde apuca, beau zeci de cutii de bere si le arunca langa copacul unde au facut gratarul. E o lume trista. Oare chiar asa de putini suntem care vrem sa schimbam lumea? ,,Prea putine hectare, prea multi tarani ?”. Sper, sper in continuare in puterea generatiei mele de a face o schimbare in bine si de aceea nu ma dau batut. Student fiind, nu am luat exemplul colegului care joaca pana la 4 pe calculator. Am iesit din camera! Am iesit la fiecare solicitare de ecologizare, la fiecare socializare. Strangand o cutie de aluminiu am agatat prima mea iubita. Am participat la ecologizarea caminului si stiti de ce m-am bucurat? Nu sunt singur ! Alaturi de alti 30 de studenti am ecologizat caminul timp de 2 saptamani. Am ajuns la un scop comun, ne-am facut prieteni, am facut conditii pentru alti 300 de colegi care vor sta in camin. Implica-te si tu in tot ce poti. Anual sunt ecologizari la nivel de campus. Toate de fatada pentru marii pioni care se prefac ca planteaza o groapa, dar nu aceasta conteaza. Conteaza ca, iar ne-am adunat zeci de prieteni, am facut curat si seara dupa gratarul de dupa, am agatat o noua prietena cu care am strans tot o cutie de aluminiu.

Sfatul meu: nu rata nici o ocazie, chiar daca in spate se ascund manifestari politice. Lasa-i pe ei sa-si faca treaba, tu vezi-ti de cutia ta de aluminiu, iar seara poti gasi cheita catre o fata. Esti student, fii puterea exemplului. In camera stati 4, pe palier sunt 20 de camere, respectiv 80 de studenti. Realizezi cate cutii de bere se arunca? Mai ales la anul I pentru ca ei scapa din ,,inchisoarea” de acasa. Schimba tu gandirea la 3 oameni din alte 3 camere si prin urmare, poate ajunge sfatul tau macar la 1 din ceilati 9 colegi ai celor 3 colegi. E simplu. Puterea exemplului, a civilizatiei sunt cele care conteaza in studentie, pentru ca atunci esti pe cont propriu. Nu mai tipa mama ta sa arunci gunoiul. Tu trebuie sa tipi la tine si la colegii tai. Fii ecologic, gandeste colectiv, gandeste pentru toata camera.

Am terminat cu povestea vietii mele, poate m-am mai abatut de la subiect, insa sunt gandurile mele despre degradarea tineretului din ziua de azi cu privire la protejarea mediului, dar in acelasi timp si speranta, implicarea putinilor care fac sa acopere mizeria celorlalti.

In final putem concluziona ca fiecare doza conteaza. Putem face o analogie, iar doza sa fie un student. Daca fiecare doza ar fi aruncata unde trebuie si astfel, ar fi reciclata, am economisi, am invata din greseli, am transmite din materialul vechii doze celei noi. Daca fiecare student ar transmite informatia si invataturi bune mai departe liceenilor, scolarilor si prescolarilor si astfel, ar fi reprodusa si pastrata noilor generatii, noile generatii ar invata din greselile noastre. Cine vine din urma ar proteja mediul, ar evita incalzirea globala, ar fi mai buni ca noi. Acum suntem in prezent, schimbarea suntem noi. Fii schimbarea ! Protejeaza mediul ! Implica-te !

Cu prietenie,
Popa Silviu Gabriel,
Student Facultatea de Mecanica, Iasi, anul III

Pentru a va oferi servicii mai bune, eesei.eu utilizeaza fisiere cookies. Continuand sa utilizati site-ul nostru, acceptati si sunteti de acord cu Termenii, conditiile si Politica de confidentialitate.